Libertate, dreptate şi solidaritate prin responsabilitate, credinţă şi democraţie într-o Românie modernă, prosperă şi fericită.

Câteva impresii din PDL, după PDL

April 14, 2013Dan Birsan

Teodor Baconschibaconschi.jpg" style="width: 350px; height: 263px; margin: 5px; float: left;">Am o carieră diplomatică muncită zilnic, de aproape 15 ani: ambasador la Vatican, Lisabona şi Paris, secretar de stat pentru Afaceri Globale. Am intrat in MAE prin concurs, in 1999, şi am devenit ministru de Externe fără să fi avut vreodată o afliere politică. Doar poziţiile mele de dreapta erau cunoscute din activitatea publicistică. Nu mi le-am schimbat, din 1990 încoace. S-a produs doar o clarificare doctrinară prin adoptarea valorilor creştin-democrate, petrecută după experienţa mea (inclusiv intelectuală) de la Roma.

Deşi am lucrat, ca diplomat, cu multe guverne şi cu toţi cei trei preşedinţi ai României post-comuniste, m-am ataşat de Traian Băsescu, atât ca persoană, cât şi ca politician. El a câştigat atâtea victorii cu sprijinul PD şi mai apoi al Alianţei DA, însă şi cu suportul, după mine esenţial, al elitei intelectuale cu vederi de dreapta. Fără “noi ăştia” – de la 22 şi GDS, până la Alianţa pentru un Parlament Curat, fără societatea civilă, fără Pleşu, Liiceanu, Patapievici şi atâţia alţii, proiectul de reformă a statului şi fixare a ţării în UE şi NATO nu ar fi fost lansat cu atâta legitimitate, entuziasm şi speranţă comună.

Din acest proiect – legat nu atât de noi, cât de o direcţie naţională corectă – mi-am hrănit forţa de a suporta, la schimb, tone de lături, înjurături, mistificări, calomnii, acuze sau chiar boicoturi instituţionale. Şi tot de aceea am decis să intru în PDL, “partidul lui Băsescu”, pentru a încerca şi acolo o reformă reală, bazată de valori şi nu pe interese netransparente. În această logică m-am ostenit să creez Fundaţia Creştin Democrată, în 2010, pentru a oferi PDL şi un think-tank de veritabil membru al Partidului Popular European.

Experienţa din PDL a fost însă complet diferită de aşteptările mele şi ale “intelectualilor” sprijiniţi de preşedintele Băsescu. Am fost, ce-i drept, cooptati, cu rândul, în ultimele două echipe de conducere. Dar onestitatea noastră (niciunul nu a făcut vreodată “afaceri”, nici cu statul, nici altfel) şi adevărurile pe care le-am tot spus, în interior sau în public, ne-au asigurat o antipatie vecină cu ura. Am fost taxaţi drept nerealişti, lipsiţi de “pragmatism”, ni s-au reproşat lipsa de vechime în partid (!), ni s-a spus că suntem ingraţi (partidul ne-a făcut “oameni” şi noi îl criticăm…). Şi multe altele, ejusdem farinae.

Personal, am fost loial cu PDL: am participat la sute de dezbateri TV în numele său, am fost în filiale la locale, am candidat unde m-a trimis partidul, adică la Iaşi, fără niciun ajutor, dar obţinând – într-un oraş complet controlat de USL – circa 10 000 de voturi (cu un scor de 21 %, peste media pe ţara a ARD).

După dezastrul de anul trecut, cu un PDL abulic, delegitimat, acuzat de blat şi lipsit de proiect politic propriu, am decis să depunem propria noastră Motiune la Conventia Extraordinară din 23 martie curent. Am fost convinşi că baza partidului vrea o schimbare de fond. Vrea ca PDL să redevină credibil, deschis, atent la agenda reală a electoratului de dreapta. Ce a ieşit, aţi văzut cu toţii.

Nu cred, la capătul acestei experienţe, că intelectualii – adică oamenii cu educaţie solidă şi, în cazul nostru, cu o carieră profesională relevantă – NU au ce căuta în politica din România. Cred mai mult ca oricând că e nevoie de asemenea oameni, dacă vrem să oprim jaful, incompetenţa, grosolănia, lipsa oricăror reguli, impostura şi iresponsabilitatea. Contactul cu oamenii, cu semenii şi compatrioţii mei mi-a arătat că, în realitate, cei mai mulţi dintre ei îşi doresc ALTCEVA. Şi noi, “Reformiştii” (după cum ne-a numit presa), şi mulţi alţi români şi-au exprimat fără echivoc speranţa că acest ALTCEVA e posibil şi necesar întregii societăţi.

Ce formă va lua această speranţă colectivă în viitorul apropiat ? Lucrăm acum pentru a le da tututor celor care aşteaptă răspunsul cel mai bun.

Teodor Baconschi

No votes yet

Comenteaza pe Facebook

Comentarii recente