Constat, umbland prin lume, citind presa care acum se cheama media, discutand cu diversi ca in Romania multa lume a ajuns aproape in pragul disperarii, lesinului, si a lipsei chefului de viata.

Motivul este unul foarte ciudat: Traian Basescu se intoarce la Cotroceni.

Citesc despre gesturi infantile, care denota o sensibilitate si o fragilitate dezarmante (ca sa nu ma exprim altfel) si nelalocul ei pentru oameni in toata firea. Un scriitor (in primul rand un poet bun mai ales la debutul fulminant) anunta ca nu mai scrie pe blog. Scria zilnic de peste doi ani si a hotarat in ziua cand CCR a declarat invalid referndumul sa renunte la scrisul pe blog si la articolele politice pe care le scria pentru un site.

Ce sa spun? Sensibilitatea poetilor a fost totdeauna extrema dar una este sa traiesti cu capul in nori (pentru tine) si alta este sa “practici” aceasta traire pentru uzul larg. Am citit o vreme blogul scriitorului cu pricina atras fiind de talentul si acribia cu care relata cat putea de multe despre scriitori,despre manifestari scriitoricesti,despre autori…. Chestiuni interesante si de apreciat in vremea in care putini se mai intereseaza de scriitori; ei nu mai sunt “vedete” si lumea nu mai citeste carti.In momentul in care autorul blogului facea politica era dintr-o data alt ins,plin de patima,exclusivist si atins si el de psihoviroza Basescu.Nu-mi plac oamenii patimasi fara motive clare(pe care sa si le poata explica in primul rand sinelui ),nu-mi plac oamenii care nu-si controleaza patima (care poate fi viscerala)…. Inteleg orice luptator pe frontul acestei politici pana la patima si ura.Domnul in cauza avea in scris(atunci cand comenta politica) o ura primitiva si tasnind ca un puroi prin toate supapele mintii….

Nu este o pierdere ca omul nu mai scrie comentarii politice,este o pierdere acel harnic si talentat “reporter”al vietii literare.

Ma mir cum oameni altfel rezonabili intelectual pot pune “botul” (n-am alta expresie mai sugestiva) la aceasta murdara,oligarhica, lupta de gherila in care ne-au bagat doi corifei care nu fac altfel doi bani….

Viata m-a invatat sa las patima deoparte. Pasiune este altceva, patima tine de partea noastra neagra si de necontrolat. Eu ca si Dvs. sunt un ins rational(si mie imi place poezia si eu am trecut prin faza abandonului total in lumea feerica,bolnava, miraculoasa a poeziei si eu am vazut si simtit monstruos).

M-am smuls totdeauna acestei tentatii de a judeca cu mijloacele poeziei, viata. Viata noastra curenta este amar si responsabilitate.Poezia este altceva. Sa lasam poezia acolo unde este.

Si asupra vietii sa ne aplica sau sa-i aplicam alte cai de intelegere.

Nu fac pledoarie pentru nimeni. Constat cate victime lasa in urma doi indivizi goi care se cred mari intelectuali si care au rascolit in unii romani ce este mai grav: un nationalism primitiv, desantat, orb si care ne duce spre gaoacea primara adica spre grota.Si mai grav este ca oamenii(o parte) au au ajuns sa aiba o gandire captiva ”filozofiei” de forta/primitiva/nationalist comunista impusa de cei doi.Iata o mostra de gandire captiva preluata dintr-un comentariu:Mai sunt câteva ore până la decizia CCR. Cum nu există decât un verdict firesc, demiterea definitivă a uzurpatorului Băsescu, urmează încă amânare. Cei nouă cecerişti ar trebui să dezbată continuu, ore şi ore, şi să nu poată pleca acasă până nu se dă un verdict clar: ori e lae ori bălaie. Băsescu nu înţelege că nu prea mai are nici măcar calitatea de cetăţean. Dacă CCR ar da un verdict eroic, de demitere a multisuspendatului, de mâine ţara va răsufla uşurată ca după un război de uzură malefică. Ce mult îmi doresc ca ziua de mâine să fie o sărbătoare a oamenilor simpli!…

Nu le doresc romanilor(inclusiv mie) ca Uniunea Europeana sa puna in discutie statutul Romaniei in cadrul acestei uniuni. Si odata cu statutul sa interzica asa ca o prima masura, libera circulatie a romanilor prin Europa europeana numai cu buletinul (cartea de identitate). Cred ca cei doi indivizi goi si tot esafodajul cladit de ei s-ar spulbera, in fata valului de manie populara, ca un castel de carti. Mergand pe panta acestui nationalism primitiv si a transformarii Romaniei intr-o tara de tip latino-american se poate ajunge aici.(la aceast masura!)

Prea multa patima, prea putina ratiune. Prea putini insi ce gandesc.Si prea multa manipulare din partea mass-mediei. Am prieteni foarte buni, oameni la locul lor care se adapa zilnic de la “corectele” mijloace de informare ale trustului Intact. Geaba incerc sa le le ofer alternative, ei o tin una si buna. A spus la televizor… La un anume televizor…

M-am resemnat sa-i mai conving de falsitatea viziunii lor, de asta data una chitibusereasca cand nu mai vezi padurea din cauza copacilor.

Spre placuta mea surpriza insa, Romania este inca plina de oameni rationali care vad exact ce este azi politica si stiu sa se pastreze critici cand este cazul cu oricare din tabere.

viziteaza sursa http://ioanavram.wordpress.com