Premise
1. De la înfiinţarea sa, Partidul Naţional Român, rădăcina ardeleană a PNŢ, respectiv a PNŢCD, a aşezat problema naţională în centrul acţiunii sale politice. Naţionalismul luminat este principiul - definit de Maniu - pe care PNR, iar apoi PNŢ şi PNŢCD şi-au fundamentat întotdeauna acţiunea politică. Partidul nostru a militat pentru drepturile românilor din Transilvania, dar în respectul strict al drepturilor celorlalte popoare.
2. PNŢ a denunţat cu toată fermitatea atât pactul Ribbentrop–Molotov, cât şi Dictatul de la Viena, din cauza cărora România a pierdut Ardealul de Nord, Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei. PNŢ a aprobat războiul de recuperare a provinciilor româneşti ocupate de sovietici, cerând însă ca armatele române să se oprească pe Nistru.
3. România continuă să fie afectată de pactul dintre Hitler şi Stalin, în timp ce în cazul ţărilor baltice acest pact a fost denunţat nu numai teoretic, ci şi în consecinţele sale. PNŢ şi, după 1989, PNŢCD au refuzat să recunoască anexarea provinciilor româneşti de către URSS şi au militat pentru revenirea la graniţele anterioare pactului Ribbentrop-Molotov.
4. PNŢCD consideră dimensiunea etnică şi culturală ca o componentă esenţială a identităţii naţionale. PNŢCD denunţă cu toată fermitatea poziţia stângii europene, care combate ideea dimensiunii etnice şi culturale a identităţii naţionale, calificând-o drept tribalism. După 1989 problema identităţii naţionale a cunoscut o accentuată acutizare, cu profunde implicaţii politice. Rusia şi forțe politice din fostele state comuniste, legate de vechile structuri nomenclaturisto-kaghebiste, manipulează dimensiunea etnică şi culturală a identităţii naţionale în scopuri imperialiste şi de menţinere a controlului şi privilegiilor (aceasta se manifestă astăzi extrem de acut şi vizibil în Transnistria, Abkhazia şi Osetia de Sud).
5. În afara graniţelor României există un foarte mare număr de etnici români (peste 25% din totalul populaţiei din interiorul granițelor naţionale):
- cei din fostele provincii româneşti: Basarabia, Bucovina de Nord, ţinutul Herţei, Cadrilater;
- cei din jurul graniţelor, care au rămas în afara frontierelor României Mari: Banatul Sârbesc, Valea Timocului, Maramureşul Istoric, Câmpia Tisei, Transnistria;
- cei din Peninsula Balcanică, cărora România interbelică le-a acordat sprijin, cu precădere pe tărâm cultural;
- cei răspândiţi în lume prin emigrare, cu precădere în ţările Uniunii Europene şi în SUA, tot mai numeroşi în ultimii ani.
PNŢCD consideră că:

1. Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei au fost, sunt şi rămân teritorii ale căror caracteristici etnice şi culturale sunt preponderent româneşti. Românii din teritoriile sus-menţionate au suferit mai mult decât ceilalţi români de pe urma ocupaţiei sovietice şi trebuie ajutaţi în mod special. Impostura limbii şi etniei moldoveneşti trebuie denunţate cu toată fermitatea.
2. Denunţarea pactului Hitler-Stalin trebuie să depăşească - şi în privinţa României - stadiul pur declarativ şi să fie transpusă în viaţă. Credem că integrarea Moldovei şi Ucrainei în Uniunea Europeană va permite şi rezolvarea problemelor etnice româneşti.
3. Tratatul dintre România şi Ucraina, semnat în anul 1997, este neavenit, ignoră adevărul istoric, dimensiunea morală şi contravine intereselor perene româneşti, el trebuind renegociat. Pentru moment PNŢCD respectă acest tratat, dar cere cu toată fermitatea ca măcar angajamentele privind drepturile românilor din Ucraina, astăzi încălcate, să fie respectate.
4. Politica dusă de guvernele României de după 1989, privitoare la românii din afara graniţelor, nu este doar deficitară, ci şi profund condamnabilă. Susţinerea şi promovarea identităţii etnice şi culturale a românilor din afara graniţelor actuale nu constituie doar o obligaţie morală pentru România, ci se află în perfectă concordanţă cu promovarea marilor valori ce stau la baza construcţiei Uniunii Europene. România trebuie să îşi definească o politică care să întărească legăturile pe toate planurile, politic, economic, cultural şi social, între România şi românii din afara graniţelor. Această politică trebuie, evident, să ţină seama de specificitatea, istoria şi dificultăţile diferitelor comunităţi de români menţionate mai sus.
Este regretabil şi de neacceptat ca astăzi, în plină criză, când ruşii vorbesc despre federalizarea Moldovei şi îşi pregătesc un cap de pod în Transnistria, România să tacă. PNŢCD protestează faţă de abandonarea fraţilor noştri de dincolo de Prut.

http://www.pntcd.eu/problema-nationala-in-viziunea-pntcd