Libertate, dreptate şi solidaritate prin responsabilitate, credinţă şi democraţie într-o Românie modernă, prosperă şi fericită.

Mitropolitul Andrei Saguna primul Presedinte al Partidului National Roman

Mitropolitul Andrei Saguna, recunoscut de Corneliu Coposu ca primul Presedinte al Partidului National Roman din Ardeal, prin urmare, primul Presedinte a ceea ce vor fi mai tariziu PNT si PNTCD. La Adunarea de la Blaj din 1848 au fost enuntate, sub Presedintia acestuia, marile idei politice directoare ale romanilor, cu sprijinul lui Simion Barnutiu, sustinute de Avram Iancu si duse mai departe de Ilie Macelariu, Pop de Basesti, dr. Ioan Ratiu, Iuliu Maniu, Corneliu Coposu. A fost canonizat de Biserica Ortodoxa Romana in 2011. PNTCD ramane singurul partid politic din Romania, poate din lume, care izvoraste din autoritatea morala a unei personalitati unice, innobilata prin recunoasterea sa de popor si biserica drept sfant. Noi, taranistii, si, prin noi, natiunea intreaga, sa facem auzita azi, ca niciodata, vocea acestui mare steag al romanilor peste tot in tara si dincolo de hotarele ei! Excelsior!

Într-o cuvântare ţinută în faţa „comisarilor scolastici” în 1863, Mitropolitul Andrei Şaguna făcea o mărturisire impresionantă, menită să-i încurajeze pe cei prezenţi şi să-i întărească în îndeplinirea misiunii lor: „De când mă ştiu şi mă cunosc, pot mărturisi cu frunte senină că nu ştiu de nici o viaţă uşoară, ci numai de sarcini grele, de griji şi de lupte morale în interiorul Bisericii şi al şcolii. Şi aşa nu sum (= sunt) răsfăţat de ursită, ci pot zice că sum destinat de la ea de a mânca pâinea cu sudoare, va să zică de a purta sarcini şi iarăşi sarcini. (…) Adeseori se întâmplă ca mulţi să se plângă asupra sarcinei ce le-au venit lor în parte în urma diregătoriei lor şi unii abdică chemării lor, ca să scape de sarcini. Eu altmintrelea judec despre sarcinile care mă întâmpină în diregătoria mea, şi adică, câte sarcini am, atâtea şi bucurii am, şi cu cât vreo sarcină este mai grea, cu atâta şi activitatea mea este mai mare. Eu nu mă sparii de nici o sarcină, căci ştiu chemarea şi puseţiunea (= poziţia, rangul) mea şi mă rog lui Dumnezeu ca să-mi dea puteri trebuincioase spre portarea sarcinilor mele, ca aşa să corespund puseţiunei mele şi aşteptării obşteşti”.

Inspirat de Andrei Şaguna – Îndatorire

De când mă ştiu şi mă amintesc
Pot mărturisi cu frunte senină
Că viata usoară eu nu o cunosc
Ci numai sarcini grele de rutină
De griji cu lupte morale cu orgolii
În interiorul Bisericii şi al şcolii

Şi aşa nu sunt răsfăţat de ursită
Ci pot zice că aceasta-mi este destinat
De a mânca pâinea trudită
Va să zică încununat
De a purta sarcini
Şi iarăşi sarcini

Adeseori se întâmplă
Ca mulţi să vină să se plângă
Asupra sarcinei ce venitu-le-a din rânduială
În urma diregătoriei lor ce-i deleagă
Şi unii abdică chemării lor
Ca să scape poverilor

Eu altmintrelea judec iacă
Despre sarcinile care mă întâmpină
În diregătoria mea, şi adică
Câte sarcini am, atâtea bucurii mă-mână
Şi cu cât vreo sarcină este mai grea
Cu atâta mai mare este şi activitatea mea

Eu nu mă sparii de nici o sarcină
Căci ştiu chemarea şi poziţia mea
Şi lui Dumnezeu mă închină
Puteri trebuincioase ca să-mi dea
Spre portarea sarcinilor grele
Să corespund aşteptării obşteşti şi poziţiei mele

versificarea Dan Bârsan

No votes yet

Comenteaza pe Facebook

Comentarii recente