Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), condus de Aurelian Pavelescu, este în prag de unificare a mai multor organizaţii, printre care şi Forumul Civic Creştin, pentru reconstruirea partidului.
Aurelian Pavelescu, actualul Preşedinte PNŢCD, a declarat, recent, într-un comunicat: "Europa trece printr-un moment istoric crucial. Anul 2016 - anul unui nou început, anul rezidirii PNŢCD, în folosul României, în folosul nostru, al tuturor. Este momentul să privim în mod responsabil ceea ce se întâmplă. Este momentul să ne asumăm greşelile trecutului şi să construim cu atenţie un PNŢCD durabil. Să renunţăm la interesele noastre meschine şi egoiste şi să fim preocupaţi de interesele majore ale ţării. Înaintaşii noştri au murit în închisorile comuniste pentru acest ideal (...). Le cerem iertare alegătorilor noştri, oamenilor de bună credinţă din România, pentru dezamăgirea produsă în timpul guvernării 1996-2000 şi în timpul ultimilor 15 ani de frământări şi lupte intestine, şi le cerem stăruitor să ni se alăture în această atât de grabnică şi necesară regândire şi rezidire a PNŢCD. După decembrie 1989, în unele perioade de timp, Creştin Democraţia din România a fost, mai degrabă, o realitate lipsită de conţinut. Mărturisim în umilinţă şi cu durere acest trist adevăr. PNŢCD - 2016 trebuie să fie o alternativă viabilă la dezastrul politic existent astăzi în România".
Domnul Liviu Petrina, fost secretar general al PNŢCD, în prezent vicepreşedinte la Forumul Civic Creştin, care sprijină, în prezent PNŢCD 2016, ne-a prezentat, în cadrul unui interviu, opinia sa cu privire la clasa politică actuală, dar şi despre viitorul PNŢCD. Domnia sa a lansat, recent, cartea "Martor şi participat la câteva din Lucrările Politice ale lui Corneliu Coposu".
Reporter: De ce credeţi că nu mai sunt pe scena politică românească personalităţi de talia lui Corneliu Coposu?
Liviu Petrina: Seniorul şi-a făcut ucenicia politică la şcoala marilor bărbaţi-de-stat Maniu şi Mihalache. Iar şcoala suferinţelor din închisorile comuniste a durat aproape două decenii. În familie, avea o tradiţie bogată de dăruire pentru interesul naţional. Politicienii contemporani au buchisit, cei mai mulţi, ei sau prin părinţi, la şcoala marxistă a urii şi a minciunii.
Avem în România foarte mulţi oameni politici de calitate. Un om politic bun trebuie să fie: moral (idealist, nelacom), capabil (inteligent, instruit) şi disponibil (generos, harnic). Dar oamenii puternici spiritual, creştinii practicanţi, cei cu dragoste de Ţară evită să participe la viaţa politică deoarece:
În timpul comunismului era o gravă acuză când se spunea despre bunicii/părinţii noştri că "au făcut politică înainte [de ocupaţia sovieto-comunistă] »;
După Revoluţie, mulţi - superficiali, derutaţi sau manipulaţi - spun: "Eu nu am făcut politică în timpul comunismului (ceea ce e merituos), nu fac nici astăzi (ceea ce e păgubos pentru societate );
Oamenii sunt blocaţi de dezamăgirile repetate.
Ce-i de făcut? Personal, cred că Ierarhii, Întâi-Stătătorii Bisericilor ar fi bine să fie iarăşi Membri-de-Drept în Senat, cum a fost până în 1948 . Cred că preoţii şi pastorii ar fi bine să-i încurajeze pe cei mai buni creştini să intre în politică, fiecare acolo unde doreşte, astfel toate partidele ar fi mai puternice.
Apoi, consider că ar trebui scoasă, spre exemplu, din Statutul Academiei Române prevederea din Art. 8 (6), conform căreia "Persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică în Stat sau care sunt conducători de partid nu pot candida pentru alegerea că membri ai Academiei Române în peoe în perioada exercitării mandatului".
Cred că în universităţi şi în licee este nevoie să se instruiască tinerii în politică, să înveţe exigenţele creştine ce trebuie incorporate în doctrinele politice, cum spuneau senatorii PNŢCD, preotul Matei Boilă, poetul Ioan Alexandru sau Coposu: «Pentru a te putea devota intereselor unui popor trebuie întâi-şi-ntâi de toate să ai o concepţie creştină care te îndeamnă ca să sacrifici interesele tale intereselor publice. Cred că atâta vreme cât nu vom avea la Guvern oameni cu credinţă în Dumnezeu şi cu dragoste pentru aproapele nu vom putea ieşi din impas ».
Reporter: Cum apreciaţi scena politică actuală? Cum poate fi această reformată?
Liviu Petrina: Suntem în mare neputinţă. Clasa politică este fragilă, lipsa de idealuri înalte şi lăcomia după putere nemeritată şi bani nemunciţi au zdrobit fluierele picioarelor oamenilor politici, care nu mai pot sta drept în demnitate, se ţin ca vai de lume în cârje strâmbe, iar terenul pe care se târăsc, fiind alunecos şi el, bâjbâie pe cărări lăturalnice, trag neamul nostru spre mizerie spirituală şi materială.
Liderii PNŢCD spun mereu: reformarea clasei politice se poate face de jos în sus printr-o renaştere în gândirea şi inima oamenilor, prin reintrarea creştinilor patrioţi în politică.
Reporter: De ce nu mai există pe scena politică românească un Partid Naţional Ţărănesc puternic? De ce ar fi nevoie de rezidirea unui astfel de partid?
Liviu Petrina: PNŢCD a ajuns într-o stare gravă, care afectează negativ interesul naţional. S-a lovit în inima României atunci când, în închisorile comuniste, s-a lucrat la distrugerea acestui Partid Istoric şi Martir. După 1989, când PNŢCD a condus lupta de reinstaurare a democraţiei, au venit atacurile şi mineriadele stângii crypto-comuniste şi kominterniste. Străini de interesele Ţării, se temeau că un PNŢCD integru şi de ţinută europeană creştină le-ar pune în pericol privilegiile furate de la Revoluţie şi le-ar bloca acţiunile de corupţie-mafiotă. A fost şi incapacitatea morală a unora din cei care - după îmbolnăvirea lui Ioan Alexandru, 1994, şi moartea lui Corneliu Coposu, în 1995 - au condus greşit Partidul în anii 1996-2000.
Dacă PNŢCD va fi rezidit cu oameni temători de Dumnezeu şi dragoste de Neam, se va ajunge la un PNŢCD viguros, iar România va avea o nouă şansă pentru renaşterea ei morală şi economică. Poporul Român are nevoie astăzi mai mult ca oricând de acest Partid-apărător al valorilor creştine şi naţionale.
PNŢCD 2016 îşi propune ca obiectiv reconstruirea unei Românii creştine şi unite.
Reporter: Puţini tineri îl mai cunosc acum pe Corneliu Coposu. Cum l-aţi caracteriza în câteva rânduri?
Liviu Petrina: Corneliu Coposu aparţine elitei politice româneşti care, în secolele XVIII-XIX-XX, a eliminat aparthaidul în Ardeal şi a făcut România Mare, democratică şi prosperă. A participat personal la rezistenţa împotriva ocupaţiei sovieto-comuniste, a continuat să activeze în folosul poporului român şi după ieşirea din închisori. Generaţia lui Coposu şi cei care i s-au alăturat din generaţiile următoare au contribuit decisiv la ieşirea Ţării de sub controlul perestroichist şi crypto-comunist, la accesul în NATO şi UE. Coposu a oferit României încă un model de om politic creştin, pe linia Maniu-Mihalache .
Reporter: În 2009, reprezentanţii PNŢCD (din care aţi făcut parte) şi cei ai PSD au semnat un Acord pentru reconciliere naţională. În cuprinsul documentului, era scris: "Pentru reconcilierea naţională este necesară exprimarea căinţei - din partea celor care au greşit - şi a iertării - din partea celor care au suferit. Partidul Social Democrat îşi exprimă regretul pentru suferinţele prin care a trecut poporul român în timpul comunismului şi din cauza violenţelor şi ilegalităţilor din timpul mineriadelor. Ambele partide vor sprijini dezvăluirea adevărului şi înfăptuirea dreptăţii". Cum vedeţi acum acest Acord? A avut loc o reconciliere naţională? De ce nu au fost condamnaţi până acum, decât sporadic, vinovaţii de la Revoluţie şi de la Mineriade?
Liviu Petrina: Sper ca beneficiile pe care Acordul PNŢCD-PSD din 2009 le va aduce vor prevala asupra neplăcerilor ce le-au cauzat unora dintre membrii şi simpatizanţii PNŢCD. Reconcilierea este necesară, trebuie precedată de epurare.
Vinovaţii de la Revoluţie şi Mineriadă, gruparea Iliescu-Roman-Brucan, a ţesut - în poliţie şi în justiţie - un oribil mecanism mafiot care a blocat cercetarea normală a evenimentelor sângeroase din decembrie 1989 şi iunie 1990. Acest mecanism diabolic a împiedicat nu numai pedepsirea vinovaţilor, ci a instalat şi corupţia politico-economică în România.
Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la clasarea Dosarului Revoluţiei?
Liviu Petrina: Clasarea Dosarului Revoluţiei este o mare eroare morală şi juridică, este o blasfemie la adresa celor care şi-au dat viaţa pentru eliminarea ocupaţiei comuniste-atee, odinioară în închisori, iar, în decembrie 1989, pe străzile Timişoarei, Bucureştilor, Clujului şi în alte localităţi-martir.
Reporter: Cum apreciaţi condamnarea torţionarului Vişinescu?
Liviu Petrina: Este un act sănătos al justiţiei, un început bun pentru epurarea lumii româneşti de făptaşii represiunii sovieto-comuniste. Celor care nu au înţeles până acum li se spune clar, prin condamnarea lui Vişinescu, că cei care au dus elita românească religioasă, culturală, politică, economică în închisori au săvârşit prin această crime. Cu Vişinescu este condamnat comunismul, victimele comunismului sunt desemnate ca eroi. Se vede limpede că România normală este cea înălţată de Maniu şi Mihalache şi Brătieni, nu cea batjocorită de Gheorghiu-Dej, Vişinescu şi cei de o teapă cu el, de Ceauşescu şi Iliescu.
Creştin fiind, sper că Vişinescu şi Iliescu şi ceilalţi rău-făcători vor cere iertare poporului român - fie şi în ceasul al doisprezecelea, de-acum îmbătrâniţi în rele, dar aflaţi neputincioşi în faţă eternităţii implacabile.
Reporter: Vă mulţumesc!
ANCUŢA STANCIU
- Dan Birsan's blog
- Autentificare sau înscriere pentru a posta comentarii