Libertate, dreptate şi solidaritate prin responsabilitate, credinţă şi democraţie într-o Românie modernă, prosperă şi fericită.

ARHIVELE COMUNISMULUI Grupul de rezistenţă antisovietică condus de Filimon Bodiu

January 12, 2013pnt

Filimon BodiuÎn primii ani postbelici, în Basarabia a existat un personaj de legendă numit Filimon Bodiu. Era perceput de oameni ca salvatorul de ciuma comunismului, mai ales că „judecase“ cu sânge rece mai mulţi preşedinţi de colhozuri şi de soviete săteşti. Bolşevicii însă îl considerau un „terorist“ şi au avut nevoie de şase ani pentru a pune mâna pe el.

Vastul teritoriu în care a acţionat - judeţele Orhei, Bălţi, Soroca şi Lăpuşna (raioanele Teleneşti, Cotiujeni, Sângerei, Chişcăreni, Călăraşi şi Bravicea) - conspirativitate maximă în acţiuni, mobilitate şi susţinere din partea locuitorilor a făcut posibil ca timp îndelungat organele securităţii să nu reuşească să-l prindă pe liderul grupării.

Dotaţi cu grenade, pistoale, pistoale automat şi mitraliere, Filimon Bodiu şi grupul condus de el au chemat basarabenii la rezistenţă împotriva noii orânduiri, au intimidat slujitorii regimului sovietic şi chiar i-au pedepsit pe activişti comunişti pentru abuzurile săvârşite împotriva ţăranilor.

Pentru prinderea lui Filimon Bodiu, autorităţile comuniste au anunţat o recompensă de 25.000 ruble – viu şi 15.000 – mort.

Încă pe timpul vieţii Filimon Bodiu devenise un erou. Despre faptele acestuia se auziseră în toată regiunea. De exemplu, mai mulţi basarabeni, care după 1944 au opus rezistenţă regimului comunist prin difuzarea de proclamaţii antisovietice, semnau foile volante cu numele Filimon Bodiu sau „Feciorul Moldovei Bodiu“ (Vezi, Limba română în scrierile anticomuniste din RSS Moldovenească (II), Adevărul Moldova, 30 august 2012), deşi în realitate nici nu se văzuseră cu acesta. Alţii, la auzul numelui lui îşi exprimau regretul că nu-l cunosc.

Astfel, în iarna anului 1950, un locuitor al satului Hirişeni, raionul Teleneşti, după ce vecinul lui îi povestise că l-a vizitat Filimon Bodiu, a exclamat: „Aş vrea să-l cunosc şi eu“.

Amploarea şi rezonanţa acţiunilor întreprinse de Filimon Bodiu a făcut ca numele lui să figureze frecvent în rapoartele speciale ale ministrului de Interne al RSS Moldoveneşti, generalul Tutuşkin, adresate ministrului de Interne al URSS, generalul Kruglov. Astfel, într-un raport strict secret din 12 octombrie 1948 Tutuşkin îl informa pe Kruglov că „în decembrie 1947 pe teritoriul raionului Teleneşti s-a constituit un grup banditesc-terorist compus din şapte culaci, conduşi de banditul-terorist Bodiu“, care „a săvârşit multe omoruri, acte teroriste şi jafuri armate“.

Într-un alt raport, de la 1 ianuarie 1950, se menţiona că activitatea lui Bodiu este permanent în vizorul ministerului, ceea ce de fapt însemna intensificarea acţiunilor pentru anihilarea lui.

În ilegalitate din 1945

Filimon Bodiu s-a născut în comuna Mândreşti, judeţul Orhei. S-a căsătorit în 1934 cu Olimpiada, împreună cu care au avut doi copii: Ion, născut în anul 1934, şi Iulia, născută în anul 1936.

Convingerile anticomuniste şi le-a arătat de îndată ce sovieticii au revenit în Basarabia, la 23 august 1944. Însă le-a pus în practică în anul 1945, când şi-a procurat o armă. În acelaşi an a fost arestat de NKVD, pentru deţinerea ilegală a armei. A reuşit să evadeze şi din acel moment a trecut în ilegalitate.

Şi-a asigurat succesul prin securitate şi mobilitate

Şi-a construit o vizuină la circa opt kilometri depărtare de satul Mândreşti, raionul Chişcăreni, în aşezarea numită Comaci. Despre acest adăpost nu cunoştea nimeni. El nu a comunicat niciodată soţiei sau altei persoane unde pleacă şi ce are de gând să întreprindă.

Orice persoană necunoscută era tratată cu suspiciune, drept un eventual agent al NKGB. În lunile calde Filimon Bodiu se afla în vizuină şi doar toamna târziu se muta cu traiul la unul dintre camarazii săi.

Pentru a-şi încuraja familia să continue rezistenţa Filimon adesea le zice: „Nu a mai rămas mult să ne ascundem. În curând ruşii vor pleca din Moldova şi noi vom trăi mai bine ca niciodată“.

Primul refugiu din satul natal Filimon Bodiu îl face în Pohoarna, raionul Cotiujeni, unde locuieşte într-o casă părăsită. Aici, din primăvara anului 1945 până în luna mai 1946, a lucrat fierar la fierăria lui Nichifor Rudoi.
Pentru a-şi asigura securitatea, în primăvara anului 1946, a obţinut de la secretarul sovietului sătesc din Mândreşti, Ştefan Volontir, acte cu numele schimbate - Grosu. Soţia Olimpiada devenise Liuba, iar el - Andrei. Atunci pleacă în regiunea Cernăuţi şi lucrează zilier la diferite persoane. Cu intermitenţe, se află aici până în primăvara anului 1947.

A locuit în peste 15 sate

Întorşi în Basarabia, şi-au găsit casa în mare parte deteriorată. Locuiesc un timp la Ştefan Volontir, apoi, simţind că NKGB e pe urmele lor, şi-a trimis soţia la sora lui, Elizaveta Budei, la Călăraşi, pe fiul Ion şi fiica Iulia i-a dus tot la Călăraşi, primul în familia lui Ion Trifan, al doilea la Haralambie Târbu.

Întorşi în Basarabia, şi-au găsit casa în mare parte deteriorată. Locuiesc un timp la Ştefan Volontir, apoi, simţind că NKGB e pe urmele lor, şi-a trimis soţia la sora lui, Elizaveta Budei, la Călăraşi, pe fiul Ion şi fiica Iulia i-a dus tot la Călăraşi, primul în familia lui Ion Trifan, al doilea la Haralambie Târbu.

De la Călăraşi familia, cu ajutorul pădurarului Afanasie Gubca, se mută la Voinova, în casa lui Anton Barbă, apoi în satul Ciulucani, la Petru Draguş şi Mihail Josanu. Ulterior, un timp a locuit în satul Prepeliţa, din raionul Sângerei, la Mihail Apparatu, preşedintele sovietului sătesc din localitate. Nu rămânea mult timp în aceeaşi localitate sau casă. Îşi schimba locul de trai în interiorul satului de mai multe ori, uneori de câteva ori pe lună şi chiar săptămână. În total, în toţi aceşti ani familia lui Filimon Bodiu a locuit în peste 15 sate, fiind ajutată sau adăpostită de peste 50 de omeni. „

Unde vă stau picioarele o să vă stea capul“

Una dintre metodele de luptă a grupului condus de Filimon Bodiu a fost trimiterea de răvaşe adepţilor regimului comunist. Astfel, în una dintre aceste scrisori a desenat un revolver, iar dedesubt a scris „aceasta este bucuria sufletelor voastre“, adăugând: „Eu, Filimon Bodiu, mă adresez către sovietul sătesc. Mă adresez către preşedintele comunei Zatforniski Colea, Ştefârţă, Frasân, Chiorescu, aceşti sus-numiţi. De nu veţi lăsa de a jupui nărodul, apoi unde vă stau picioarele o să vă stea capul, de nu credeţi, o să vedeţi. Pe data de 1 noiembrie am să vin la selsovet (sovietul sătesc – n.a.) cu maşina şi vă spun că puteţi sî aduceţi miliţie cât de multă că eu nu am nevoie de un regiment. Să ştiţi că nu-ţi scăpa de mine să vă spânzuraţi măcar“.

„Să nu îndrăzniţi să scoateţi cruciuliţele de la copii“

Într-un alt caz, Filimon Bodiu a apărut în seara zilei de 31 decembrie 1949 la casa directorului şcolii din Hirişeni, Boris Coşciug, unde învăţătorii se adunaseră să sărbătorească Anul Nou. Bodiu le-a declarat: „Să nu îndrăzniţi cumva să scoateţi cruciuliţele de la copii. Eu pe tine te cunosc de doi ani – i-a zis lui Coşciug. Ştiu că eşti comsomolist şi că ai vrut să transformi biserica în club. Ai grijă că în şcoală să nu se facă propagandă antireligioasă“.

Pentru a explica ţăranilor adevărata faţă a sovieticilor, Filimon Bodiu a organizat mai multe întâlniri clandestine. Adunării cu ţăranii a avut loc în anul 1947, în casa Ecaterinei Vidraşcu, învăţătoare din satul Chiţcanii Noi, în decembrie 1949 în casa lui Boris Coşciug, în octombrie 1949 acasă la Grigore Roşca şi în aprilie 1950 la Afanasie Ioniţă, toţi din Hirişeni, Teleneşti.

S-a consemnat apariţia lui Filimon Bodiu în ziua de 27 iunie 1950 pe lanul colhozului Frunze din satul Mândreşti, unde acesta a avut un discurs antisovietic.

Îi aştepta pe americani

La întâlnirea din casa lui Afanasie Ioniţă, care a avut loc la 8 aprilie 1950, la care au participat opt persoane, Filimon Bodiu a dat citirii unui apel către ţărani, alcătuit cu ajutorul învăţătoarei Ecaterina Vidraşcu. În el se critica dur realitatea sovietică, ţăranii erau îndemnaţi să nu intre în colhoz, să nu predea pâinea, să-i susţină pe luptătorii antisovietici din Ucraina - grupul Bandera - , iar tinerii au fost sfătuiţi să nu intre în comsomol.

În apel se elogia viaţa din timpul administraţiei româneşti, se mai spunea că în curând va izbucni un război între Uniunea Sovietică şi America, în care sovieticii vor fi învinşi. 

Citeste mai mult: adevarul.ro/moldova/social/arhivele-comunismului-grupul-rezistenta-antisovietica-condus-filimon-bodiu-i-1_50e531b5596d72009166da73/index.html

Your rating: None Average: 5 (1 vote)

Comenteaza pe Facebook

Comentarii recente