Călin Popescu-Tăriceanu, Ludovic Orban, Andrei Chiliman, Varujan Vosganian, Adriana Săftoiu, Cristian Ţopescu: ei sunt adevăraţii liberali. Ei reprezintă adevăratul PNL.

Ei, şi nu Gigi Becali. Nici Honorius Prigoană. Nici Sorina Plăcintă. Nici alianţa cu PC-ul lui Voiculescu, nici cu PSD-ul lui Iliescu.

Au acum şansa lor. Dacă au acceptat – tot mai greu, dar au acceptat – voiculescizarea şi iliescizarea PNL-ului, becalizarea recentă a umplut paharul. Au şansa de a-l presa pe Antonescu sa schimbe lucrurile pe ultima sută de metri şi de a salva USL-ul de la dezastru înaintea Parlamentarelor. Sau dacă nu, au şansa de a se desprinde din ceea ce a devenit treptat partidul de buzunar al lui Antonescu, şi de a reface altundeva adevăratul PNL. Cu discursul monarhist şi proeuropean al lui Tăriceanu, noul partid ar avea şanse să rupă mult nu doar din electoratul PNL-ului actual, dar chiar şi din electoratul ARD-ului şi al altor partide. O bună parte dintre susţinătorii partidului brătienilor sunt proeuropeni şi monarhişti, însă declaraţiile monarhiste ale lui Antonescu sună fals şi forţat, din moment ce liderul PNL-ului este interesat în mod evident doar de scaunul prezidenţial. Iar discursul antieuropean al lui Antonescu este de-a dreptul supărător pentru electoratul PNL-ului, cât a mai rămas din el.

Dacă gruparea lui Tăriceanu se poate desprinde cu succes din PNL, Antonescu are şi el şansa lui de a salva ce mai e de salvat:
 

•     să renunţe la discursul isteric-antieuropean
•     să iniţieze un referendum pentru revizuirea Constituţiei (pentru a modifica articolele ambigue referitoare la numirea premierului şi respectiv la suspendarea preşedintelui fără ca acesta să fi încălcat Constituţia – ambiguităţi care ne-au dus la blocajul politic din octombrie 2009 şi respectiv la cel din iulie 2012, ambele însoțite de căderi economice; clarificarea actualei forme de guvernământ, sau chiar modificarea acesteia)
•     să renunţe la Becali, să-i readucă în prim-plan pe adevăraţii liberali, cei despre care am vorbit mai sus
•     să renunţe la acţiunile care-l apropie la modul negativ de Traian Băsescu – discursul agresiv, promisiunile neonorate că va pleca din viaţa politică etc.
•     atunci când personalităţi influente precum Neagu Djuvara sau Cristian Tudor Popescu îi mai oferă sprijinul, să nu-şi mai bată joc de sprijinul oferit

Judecând după acţiunile din ultimii trei ani, e foarte greu de crezut că Antonescu îşi va schimba comportamentul şi va mai salva ceva din PNL. Partidul, în actuala lui structură, e în cădere liberă în sondaje şi trage tot USL-ul după el. Din ce în ce mai mulţi liberali se regăsesc tot mai greu, sau deloc, alături de Becali, Honorius Prigoană, Iliescu şi Voiculescu. Dacă Antonescu va merge în continuare pe aceeaşi linie fără să întâmpine vreo rezistenţă serioasă din interior, riscă să scufunde USL-ul mult sub 50%. Iar Revoluţia Bunului Simţ, care deja suferise când Crin Antonescu intra telefonic în direct la Capatos să comenteze posteriorul nud al lui Boc, s-a dezumflat definitiv odată cu intrarea lui Becali în PNL. Foarte mulţi alegători care au văzut pe bună dreptate o soluţie în Antonescu la alegerile din 2009 sunt acum, tot pe bună dreptate, dezgustaţi de acţiunile lui şi, implicit, de USL. Ei vor sta acasă în decembrie, sau se vor reorienta către un partid/alianţă politică unde vor scăpa de Becali, Honorius Prigoană, Sorin Roşca Stănescu, Voiculescu şi Iliescu. Dacă va rămâne cu Becali în spinarea lui, Antonescu va fi primul care se va prăbuşi mai departe în sondaje, iar lui Voiculescu nu-i va mai rămâne altceva de făcut decât să se uite.

articol de Andrei Panţu

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/adevaratul-pnl-86093.html