duduiala.jpg" style="width: 300px; height: 175px; margin: 5px; float: left;">Draga mama, a trecut ceva timp de la despartirea noastra. Inteleg foarte bine ca azi esti trista din cauza plecarii mele, dar a fost sfatul tau sa-mi caut fericirea pe alte meleaguri. Afla draga mama ca o duc „bine”, ma descurc. De dormit, am gasit o gazda mai lesne, un soi de baraca la periferie, fara caldura, fara apa, dar cu un pat pe care imi pot odihni corpul istovit de alergatura din timpul zilei.
duduiala.jpg" style="width: 300px; height: 175px; margin: 5px; float: left;">Timpul in care traim, viteza cu care ne scufundam in minciuna si hotie, prostitutie si imoralitate a pus eticheta de modern sau orice alt atribut ce se pare ca e vesnic, la fel de actual ca ieri, azi si maine si pe ce vom construii in continuare, am reusit sa calcam in picioare toata creatia lui Dumnezeu, am facut omul in chipul necuratului si l-am ignorat pe Dumnezeu, am inlocuit rugaciunea cu carciuma, dragostea cu ura, adevarul cu minciuna.
Vointa mea cea mare persistenta, intima, consumatoare si epuizanta, ar fi sa nu ma reintorc niciodata din starile strazii muzicale cu mici si bere, fasole cu ciolan si pui injectati cu apa, sa stau cu mana intinsa din patru in patru ani, odata vara si sa se repete in prag de iarna, sa traiesc exaltat, vrajit si innebunit intr-o betie de melodie manelista, sa-l vad pe Ion, Adrian, Radu, Marian, Liviu si Niki Spaga si Abramburica intr-o ebrietate de promisiune si cersetorie, sa-i privesc cum se ascund sub mantia masei saracite si amorfe pe tot plaiul mioritic, sa ascult cantecul tristetii ce nu vrea sa inceteze pentru ca ar fi dureros sa iesim din aceasta betie si lacrimi arza
duduiala.jpg" style="width: 300px; height: 175px; margin: 5px; float: left;">Gheoghe Duduială, președintele PNȚCD Craiova, a vorbit pentru Boomedia despre problemele ce îi înconjoară pe români la acest moment.
duduiala.jpg" style="width: 300px; height: 175px; margin: 5px; float: left;">Multumesc mult ca ai avut timp sa te gandesti la mine. Pai, ce puteam face? Am stat mai mult in casa ,am reusit sa citesc o carte, ( e prima in ultimi 20 de ani) , si mai mult, din cauza unei raceli rebele m-am simtit deosebit de rau in ultimele zile….dar cu toate astea sa stii ca este admirabil sa eman bucuria de a trai !Pai, cand esti obosit, oboseste si teama.
duduiala.jpg" style="width: 300px; height: 175px; margin: 5px; float: left;">Îţi scriu pentru că sper ca măcar acum, să îţi aminteşti cine ai fost, cine eşti şi poate aşa vezi încotro te îndrepţi! Eşti singurul popor european care trăieşte încă acolo unde s-a născut. Nu o spun eu, o spune istoria popoarelor. O fi mult, o fi puţin, nu ştiu – dar ştiu că eşti unic în Europa, această Europă care te loveşte, te jigneşte şi te umileşte.
Ambetat de tristeţe şi turmentat de scumpiri bezmetice, îţi compun această misivă tristă şi de adio, că ce mă enervează când vine vorba despre opera matale, este gogoriţa că satira îşi păstrează actualitatea, că personajele seamănă leit cu cele din zilele noastre, poltroni, tembeli, pungaşi, mahalagii, hahalere, bagabonţi etc.
Să avem rezon, coane Iancule, tălică ai scris pentru copii, scenarii de desene animate. Eşti mărunt, neicuşorule!
Sper ca ai primit randurile mele, spun asta pentru ca am inteles ca multe dintre scrisorile trimise pare sa se fi pierdut. Spuneam in ultima scrisoare ca voi lipsi o perioada, pai, da, hai sa-ti povestesc: am facut un circuit pe plaiuri mioritice am fost dus de zvonul ca a disparut traditia miorilor si chiar spiritul Vitoriei Lipan - sper sa-ti amintesti femeia si baiatul din roman. Sigur iti amintesti, timpurile erau trase parca la indigou.
Duduiala
Vointa mea cea mare persistenta, intima, consumatoare si epuizanta, ar fi sa nu ma reintorc niciodata din 
Stimate nene Iancule,
Sper ca ai primit randurile mele, spun asta pentru ca am inteles ca multe dintre scrisorile trimise pare sa se fi pierdut. Spuneam in ultima scrisoare ca voi lipsi o perioada, pai, da, hai sa-ti povestesc: am facut un circuit pe plaiuri mioritice am fost dus de zvonul ca a disparut traditia miorilor si chiar spiritul Vitoriei Lipan - sper sa-ti amintesti femeia si baiatul din roman. Sigur iti amintesti, timpurile erau trase parca la indigou.
